Despre convingeri

Fiecare dintre noi putem face orice. Avem la indemana aproximativ aceleasi mijloace. Ceea ce ne diferentiaza insa in mod profund si ceea ce face ca vietile noastre sa fie atat de diferite sunt convingerile noastre.

Convingerile sunt rodul experientelor personale de viata. Dar fiecare experienta de viata este de asemenea rodul unei convingeri, a pornit de la o cognitie, o idee despre "a fi bine" sau " a nu fi bine" sa procedezi cumva. Pe masura ce decurg unele din celelalte intr-o inlantuire aparent logica, suntem tot mai siguri de pertinenta deciziilor pe care le adoptam si a pasilor pe care ii facem. De ce? Pentru ca am considerat deja aprioric ca fiind valide acele "principii", acele convingeri de baza adoptate. Cu alte cuvinte, toata gandirea noastra se desfasoara in cadrul unor patternuri cognitive fundamentale, a caror origine am uitat-o de mult si de care de la un moment dat nu mai suntem constienti.

Acelasi lucru se intampla si in teoriile si cercetarea stiintifica (apropos, de la o vreme se pare ca nici cele considerate de baza par sa nu mai stea in picioare). Am admis pe baza unor experiente un model si in virtutea lui facem speculatii mai mult sau mai putin evolutive. Rezultatele sunt OK, adica sunt in sensul ipotezelor avute in vedere, care ipoteze sunt consecvente patternului in cadrul caruia se plaseaza cercetarea.

In mod similar, comportamentul nostru de-a lungul vietii urmeaza convingerile noastre, iar efectele comportamentului intaresc convingerile.Vestea proasta este ca majoritatea convingerilor noastre sunt irationale, formulate mult prea usor, pe baza unor experiente intamplatoare si nerepetate, a unei cunoasteri deficitare si a unui soi de rigiditate mentala si spirituala. De aici si rigiditatea deciziilor, problemele de adaptabilitate, incapacitatea de a produce schimbari reale si majore in viata noastra.
Mai grav decat atat, mare parte din convingerile noastre sunt in realitate convingerile altora, pe care le-am adoptat din comoditatea de a le avea pe ale noastre, un import nejustificat al unui "produs" pe care fiecare dintre noi avem destul "material" in termeni de experienta de viata pentru a-l putea fabrica si singuri.

Cred ca diferenta fundamentala intre cei care isi traiesc viata cu intensitate si au curajul de a fi intreprinzatori si aceia care traiesc pasiv, asteptand ca lucrurile sa li se intample si intrebandu-se permanent daca este bine sau nu sa procedeze cumva, este de convingeri. Si nu ma gandesc numai la tipul de convingeri, la calitatea lor, ci si la cantitatea convingerilor personale. Cu cat ai mai multe convingeri, cu atat mintea iti este mai impietrita, cu cat "stii" fara indoiala, fara dubiu, cu siguranta mai mult, cu atat esti mai putin deschis la experiente noi, caci ai impresia ca le-ai avut deja. Si le-ai avut, dar nu traindu-le ci gandindu-le sau auzindu-le.

Cei care reusesc sunt in primul rand cei care incearca. Iar cei care incearca sunt cei care nu au convingeri sau au foarte putine, care nu considera ca stiu totul atunci cand doar "au auzit despre" ceva. Iti trebuie o anumita "curatenie" a mintii si a spiritului pentru a fi intreprinzator. Iar daca motivul pentru care intreprinzi o actiune, ai o initiativa este nu acela de a-ti intari convingerile ci acela de a cunoaste, de a experimenta, atunci iti vei mentine efortul. Astfel sunt indeplinite cele doua conditii fundamentale ale reusitei: initiativa si efortul sustinut.